nu suntem feşăn

In mod sigur, nu suntem feşăn. Am observat (observatia a fost mai mult de ordin auditiv, decat vizual), ca eu si a mea sotioara nu ne prea inscriem in noul trend care pare sa acapareze cel mai inalt deal din cea mai adanca vale, unde rezidam si noi de ceva vreme.

Acum vreo doi ani, am observat ca un vecin mai indepartat de zona unde avem noi casa are pauni. Da, pauni! Am chicotit noi, ne-am amuzat si l-am barfit nitel pe vecinul chitros, desi e lesne de inteles cat de mult ne rodea invidia ca noi nu avem pauni.

Acum vreo doua luni, trebaluind pe-afara, aud ceva. Initial am zis ca e o pisica ratacita, desi nu prea parea mieunat ce auzisem eu. Da' mi-am zis ca o fi mai ragusita de la frig. Ulterior, am tot auzit ceva-ul ala, din ce in ce mai des si mai deslusit. Intr-un final, s-a aprins beculetul: cineva, mai aproape de vecinul ala de care ziceam, are pauni! Deci, alt chitros.

Hotarat lucru, se pare ca partea noastra de cartier e mai saraca, la noi nu e nimeni care sa aiba pauni. E doar un vecin care are curcani si inca vreo doi cu gaini. Altii, cei mai saraci, nu-si permit decat caini si pisici. Printre astia cu pisici suntem si noi. A, si mai avem si o morisca de vant de plastic montata intr-o chestie sub forma de broscuta-printesa, sau printesa-broscuta. Dar nu cred ca se pune.

Asta e...nu suntem feşăn. Mama ei de viata pauni-less!