la poalele codrului

Nu, nu ma apuc de scris nici poezii, nici reportaje despre frumusetile patriei.

Asta e numele baltii unde am fost la pescuit sambata. La Poalele Codrului. Ceva informatii se gasesc aici sau aici.
Accesul e destul de simplu. Treci calea ferata din statia Ciurea si de-acolo nu mai e mult. Partea tricky e sa vezi, noaptea, indicatorul de pe partea stanga, pe care scrie "Balta Ciurea". Daca iti dai seama ca nu ai vazut indicatorul si ca de-o parte si de alta a drumului sunt foarte multe case, intoarce, inseamna ca ai trecut de mult de el. Noi asa am patit si asa am facut. Si dupa aia l-am vazut.

Am ajuns la balta pe la 6, era intuneric bezna. Ne-a calauzit paznicul pana la locurile noastre, si am inceput, mai cu lanterna, mai pe bajbaite, sa pregatim arsenalul pentru ceea ce, speram noi, va fi o zi excelenta.

Ca si momeli am avut viermusi, rame rosii, mamaligi de vreo cateva feluri (simpla, cu vanilie, cu miere, cu srot), porumb (simplu si cu aroma), pufarini (niste porumb expandat) si boilies (cu arome de miere, vanilie, capsuni, super squid si inca una neidentificata).

Eu am avut la apa 3 lansete: una cu placuta cu srot de floarea soarelui si cu porumb si mamaliga in carlige, una cu boilies si pufarini, si una cu viermusi. Am mai avut si 2 undite: una de 5 metri, care a stat cam toata ziua ca-n fantana, desi am alternat momelile din carlig (viermusi, mamaliga, porumb, rame), si inca una, mai scurta, de vreo 3 metri, cu carlig mic, luata special ca sa am ce face cat astept zdranganitul clopoteilor de la lansete. La asta pun de obicei viermusi, ceea ce am facut si cu ocazia asta. La undita asta am avut cea mai multa activitate.

Primul musafir care a poftit la undita scurta, cu viermusi, a fost asta micu':

Ceva mai tarziu, pe la 8:30, am avut placerea sa fac cunostinta cu dumnealui:

Cteno, cam de 2,3 kg, a poftit la lanseta cu boilies si pufarini. Mi-a dat ceva emotii.

Si cam asta a fost toata ziua. Am mai schimbat momelile, am pus altele proaspete...nimic altceva, desi solunarul arata sanse mari. Noroc de undita scurta, ca am prins o gramada de puiet de crap (eliberat pana la ultimul exemplar, ca sa mai pescuim cu alta ocazie) si cateva rosioare. Caras n-am prins deloc, desi mi-ar fi placut. Macar pe-ala puteam sa il retin pentru o saramura.

Asta e ultimul chelios pe care l-am prins. Dupa aia am strans sculele si am plecat acasa.

Concluzia: data viitoare o sa-mi iau biletul pentru pescuit de agrement, care costa 20 RON, fata de asta normal, care e 50 RON. Daca o fi sa prind ceva, o sa cumpar. Dar, in orice caz, eu zic ca e o balta care merita vizitata si pe viitor. Mai ales ca pentru mine e foarte aproape :-)

LE: Iaca si o harta aproximativa a traseului de parcurs pana la balta.