Gratarys!

In august se implinesc 8 ani de cand ne-am mutat la casa. Sper totusi ca pana in august sa termin de construit gratarul.

Anul trecut, prin toamna, am zidit soclul. Am folosit boltari de beton de 500x125x200 (Lxlxh), pentru ca mi-au ramas destul de multi dupa constructia magaziei.

In primavara am turnat "masa", sau "blatul de lucru", pe care urma sa zidesc focarul. Eu am cofrat, eu am armat, eu am fabricat betonul dupa reteta pe care o stiu de la tata (un cancioc cu varf de praf de ciment - am pus chiar 1 cancioc si ceva, sa fie - la 3 lopeti de petris cu nisip). La cateva zile dupa ce s-a zvantat betonul am decofrat.

Initial am vrut sa apelez la serviciile cuiva care a mai construit, dar suma pe care mi-a cerut-o numai pe manopera mi s-a parut exorbitanta. Dupa ceva perioada de gandire, am decis (si la indemnul sotiei) sa ma ocup singur de zidit. Cat de greu poate fi, nu?

Asadar, pasul urmator a fost achizitionarea materialelor: caramida simpla, caramida refractara, mortar, caramizi speciale pentru horn, plus o foaie de tabla lisa de 0.4. Ca idee, costul materialelor a fost, dupa estimarile mele, cam la 65-70% din suma pe care mi-o cerea domnul respectiv pe manopera. Ca inspiratie am avut modelul asta de gratar. Chiar mi-a fost de folos PDF-ul oferit gratuit.

A urmat o perioada de lucru fragmentata, pentru ca nu am putut lucra decat fie sambata, fie la cate un sfarsit de zi. Masoara, taie, prepara mortar, lipeste, dezlipeste, verifica unghiurile, verifica planeitatea cu nivela, si tot asa. Am zidit si-am tot zidit pana am ajuns la ultimul rand al focarului propriu zis. Acolo am stat in cumpana: sa fac o arcada sau sa las drept? Am ales sa nu fac arcada, pentru ca am considerat ca m-as complica prea mult. Aveam un buiandrug fabricat tot de mine, pe care initial am vrut sa-l folosesc la constructia magaziei (s-a optat pentru o alta solutie, asa ca buiandrugul a ramas nefolosit). Am masurat si am taiat, si apoi am pus pe pozitie. Am adus la nivel ultimul rand de caramida, pentru ca, evident, buiandrugul nu s-a potrivit perfect, apoi am purces la construirea "palariei" (nu stiu cum sa-i zic altfel).
















Iarasi masuratori peste masuratori. Pentru armare si sprijin am folosit corniere si bucati de platband. Din fericire am avut prin magazie, provenite in mare parte din diverse "donatii" de la socru-meu, sau de pe la diverse lucrari pe la casa. Partea buna e ca mi-au ajuns la fix pentru toate cele 5 randuri, fara sa fie nevoie sa mai cumpar ceva extra.

















Interiorul focarului l-am captusit cu caramida refractara subtire. Nu mai stiu cate caramizi am avut (20?). Stiu doar ca mi-au mai ramas doar cateva bucatele.

















Acum sunt la ultima parte, care mi se pare cea mai dificila: strapungerea acoperisului, zidirea celor 4 elemente ale hornului si apoi etansarea hornului in asa fel incat sa nu-mi intre ploaia pe langa zidarie. Mai am de lucru. Cu un pic de noroc (trebuie sa prind o sambata fara ploaie), luna asta termin. Poate-l si inaugurez... :-)
















PS: Ca surse de inspiratie (si de prins curaj la zidit), pana sa gasesc proiectul ala de la Brikston, am avut asta (in primul rand) si asta.

LE 10 iunie 2019: E gata si hornul :-) Yay!


2 comentarii:

  1. Multe! :-) Cate 1-2 ore la sfarsitul unei zile, alteori cate o sambata intreaga... Cumulat, ies multe :-)

    RăspundețiȘtergere