In engleza i se zice crispbread. Eu o stiu drept knäckebröd. Cred ca la noi in magazine scre pesmeti pe eticheta de la raft. Prima data mi s-a parut o chestie insipida. Ma si gandeam "cum naiba mananca suedezii astia asa ceva? o sa cam fac foame cu scoarta de-asta de copac la micul dejun..."
Era 19 decembrie 2003, aproximativ 8:30 dimineata (GMT+1). Inca nu se luminase de ziua. Abia ajunsesem in Suedia, in calitate de au-pair, la o familie detinatoare de hotel intr-un satuc din nord, si de 3 baieti sturlubatici si copilarosi, cum aveam sa aflu pe propria piele. Dupa prezentarile si politeturile de rigoare, oamenii m-au pus la masa. Printre chestiile de imbucat era si acest knäckebröd. Abia am putut unge untul pe "felie". Nici nu mai stiu ce am pus deasupra, cred ca niste branza si ceva sunca. Am bagat si ceva iaurt si cred ca si o cafea.
In anul ce a urmat nu numai ca m-am obisnuit cu gustul, ci chiar m-am indragostit de knäckebröd. Mai ales in combinatie cu untul lor sarat...O, DA!!!
Planuiesc de multa vreme sa gasesc o reteta (cea pe care mi-am notat-o acolo nu mai stiu pe unde e), sa-mi iau un instrument de-asta (sau folosesc o furculita) si sa prepar si eu asa ceva. Sper sa-mi iasa.
Sursa foto: Leksands
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu