Recunosc deschis: sunt un hater. Chiar mi-as dori sa nu fie o simpla bula mediatica si sa se intample ceva.
Mi-ar placea sa traiesc intr-o tara condusa de niste oameni cu coaie sau sange in pasarica (dupa caz), care sa puna in aplicare o lege existenta si sa nu se pise pe ei la gandul ca pierd voturile babelor daca iau atitudine.
In alte tari s-a putut. Sunt sigur ca se poate si la noi.
Ramane de vazut daca are cine sa faca asta.
Nu mi se pare normal ca, in conditiile in care alocatia acordata de stat pentru cresterea unui copil este de 200 RON/luna (scazand la vreo 40 si ceva de RON dupa varsta de 2 ani), pentru un caine comunitar care nu a produs si nu va produce niciodata nimic util societatii sa fie alocate sume de 2-3 (poate si mai mult) ori mai mari. Call me crazy, dar nu e OK. Deloc.
Deci da, sunt in totalitate de acord cu "cazarea" lor temporara in adaposturi si, daca dupa 7, 14, 30 de zile sau cate s-or mai stabili, nu-i ia nimeni acasa (dar sa-i ia pe bune, nu doar pe hartie, cum a facut aia din Bucuresti, si probabil multi altii), sa fie pusi la nani cu o injectie. Adica fix cum se face in tarile civilizate.
Sursa foto: mundabor
am cu ce, ba!
"Doriti transport pentru salteaua cumparata din magazinul nostru?"
"Ciue, frwaierwe? Are je masina! O tin io de-o parte si el de-o parte."
(poza e facuta de sotioara, pe soseaua de centura, in timp ce ne intorceam acasa)
Dar, trebuie sa recunosc, era legata, intr-un fel. Cu niste sfoara de canepa, de-aia subtire cu care leaga bunica ciolofanu pe borcanele cu povirla. Este rezistenta si eficienta, se stie!
"Ciue, frwaierwe? Are je masina! O tin io de-o parte si el de-o parte."
(poza e facuta de sotioara, pe soseaua de centura, in timp ce ne intorceam acasa)
Dar, trebuie sa recunosc, era legata, intr-un fel. Cu niste sfoara de canepa, de-aia subtire cu care leaga bunica ciolofanu pe borcanele cu povirla. Este rezistenta si eficienta, se stie!
era cat pe ce...
greu cu limba romana (2)
Bine, de data asta cred ca e vorba de o mica neatentie in articolul asta. Totusi, textele astea nu-s verificate inainte de publicare?
In orice caz, luand propozitia ca atare, oare la cine se refera dom' prezident?
In orice caz, luand propozitia ca atare, oare la cine se refera dom' prezident?
a trecut si asta
Doua saptamani de concediu s-au scurs mai repede decat as fi crezut. Au fost 2 saptamani pline, din care primele zile au fost cam de cacat, literalmente, pentru ca ni s-a umplit fosa si a trebuit golita si apoi am descoperit ca si teava dintre canalul de vizitare si fosa era locuit de un maret dop de chestii, drept pentru care apa tindea sa refuleze pe langa capacul calalului respectiv. Asta a presupus achizitionarea unui sarpe, golirea la mana (cu galeata) a canalului respectiv - cca 1 metru cum de apa, echiparea cu cizme si coborarea in canal. Zi de vara, torida... totally NOT awesome! Bina, sarpale nu si-a facut prea bine treaba si pana la urma, la ideea tatalui meu, m-am folosit de o teava lunga care statea prin spatele casei ca sa imping dopul pana in fosa. Aventuri de latifundiar, asta e!
Dar au fost si parti mult mai placute, precum faurirea unui minunat bulion de casa, din rosii importate de la padre si produse si in gospodaria subsemnatului, asezonat cu usturoi, plante aromatice (cimbru, tarhon, busuioc si rozmarin) si ardei iuti, tot din productie proprie, cu exceptia usturoiului. Am pus si ceva verdeturi la congelator, am pus castraveti la murat, si am mai reusit sa facem si ceva treburi casnice.
Dar partea cea mai faina a fost ca am stat cu zambiluta noastra acasa, ca am vazut-o crescand, evoluand, prinzand curaj si tinandu-se din ce in ce mai bine pe picioare, misunand peste tot prin casa, fugarind motanul de-a busilea, chiuind, razand, vorbind pe limba ei, ca ne-am jucat si am ras in hohote cu ea si ne-am plimbat in fiecare zi, ba prin parcuri, ba pe la nanuti, ba pe la bunici. Am incercat, in felul asta, sa ne revansam pentru faptul ca suntem, in mare parte a timpului, departe de ea.
Asa ca, sincer, cel mai fain lucru din concediul asta a fost, pentru mine, faptul ca am avut timp sa fiu tatic cu norma intreaga. Abia astept concediul de iarna!
Dar au fost si parti mult mai placute, precum faurirea unui minunat bulion de casa, din rosii importate de la padre si produse si in gospodaria subsemnatului, asezonat cu usturoi, plante aromatice (cimbru, tarhon, busuioc si rozmarin) si ardei iuti, tot din productie proprie, cu exceptia usturoiului. Am pus si ceva verdeturi la congelator, am pus castraveti la murat, si am mai reusit sa facem si ceva treburi casnice.
Dar partea cea mai faina a fost ca am stat cu zambiluta noastra acasa, ca am vazut-o crescand, evoluand, prinzand curaj si tinandu-se din ce in ce mai bine pe picioare, misunand peste tot prin casa, fugarind motanul de-a busilea, chiuind, razand, vorbind pe limba ei, ca ne-am jucat si am ras in hohote cu ea si ne-am plimbat in fiecare zi, ba prin parcuri, ba pe la nanuti, ba pe la bunici. Am incercat, in felul asta, sa ne revansam pentru faptul ca suntem, in mare parte a timpului, departe de ea.
Asa ca, sincer, cel mai fain lucru din concediul asta a fost, pentru mine, faptul ca am avut timp sa fiu tatic cu norma intreaga. Abia astept concediul de iarna!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




