buna dimineata (32)

6:31
1/2s - F5 - ISO100 - 39mm

6:33
1/3s - F5 - ISO100 - 43mm

prison-style

Petrom a scumpit iarasi carburantii. Pentru ca poate, pentru ca asa vrea muschii lui, pentru ca i se da voie. Si pentru ca vrea sa-si mai creasca nitel profitul. Asa, cam cu vreo cateva sute de milioane de euroi.

Concluzia?

Ne-o luam cu totii, frumos, de la Petrom. Ca la puscarie, fara lubrifiant. Deosebirea e ca detinutii macar au idee cat mai au de stat la racoare si de indurat sodomia. Noi nu stim. Asa ca ne tocim in continuare genunchii, acceptand resemnati ce ni se intampla si asteptandu-l pe Godot.

Cum zicea Cheloo?
Tuturor celor [care scumpesc carburantii de la 5 RON in sus],
Le doresc un elegant penis captivus!
Hai sa traim si sa fim sanatosi!

A-propos, nu o punem si noi de un boicot in masa? Nu? Nimic? Nimeni?

buna dimineata (31)

6:57
1/125s - F5 - ISO100 - 30mm

in ciuda iernii

Am facut frigarui la gratar. Afara. In sunet de picuri de zapada topita cazand pe trotuar.

Frigarui din piept de curcan, cu ciuperci champignon si ceapa rosie. Pieptul de curcan condimentat cu Jamaican jerk si cu niste condimente Tex-Mex. Yummy!

Bonus: Am scos si motanul afara, sa se bucure de vremea buna. Nu prea s-a bucurat.

vine, vine, priiiiimavaraaaa

Vine, oare? Dupa soarele de-afara, asa s-ar zice.

Ieri si azi am incercat sa rezolv cat mai multe din obiectivele pe care mi le-am propus vineri. In afara de 1., le-am facut pe celelalte.
Cat eram pe-afara, luptandu-ma din greu cu nametii de pe partea cealalta a gardului, am tot auzit huruitul zapezii care aluneca de pe acoperisuri. Semn bun. Poate se duce zapada asta si vine primavara. Dupa atata lopatat la zapada, abia astept sa-mi sap curtea, sa o pregatesc pentru un strat generos de pamant negru, gras, pentru flori si iarba (aka gazon).

Sper sa mi se fi prins si cei 2 ciresi si caisul plantati asta toamna. Si abia astept sa vad infloriti cei doi trandafiri agatatori roz plantati prin septembrie. I-am protejat cu 2 bidoane de 5 litri, taiate. Am vazut ca se prezinta bine, au frunzulite. La fel am procedat si cu crizantemele, si se prezinta si ele bine. Una chiar mai are floricele (cel putin, avea acum ceva vreme, inainte sa le acopere zapada, ca de-atunci nu le-am mai vazut / verificat).

Deci...asteptam primavara. Desi am vazut ca prognoza meteo pe saptamana viitoare include si niscaiva zapada.

PS: Am mancat capsuni (import Spania) in seara asta, poate-poate s-o prinde iarna ca nu o mai dorim.

Miclaus, copchil obraznic!

A aparut episodul 18 al sezonului 2 din RObotzi.

in prag de weekend

Activitati gospodaresti de iarna preconizate pentru weekendul asta:

1. de reparat lantul de la roata stanga fata, care a cedat, eroic, azi-dimineata. Lantul, nu roata.
2. de dat jos cat mai multa din zapada acumulata in ultima saptamana pe acoperisul terasei. Se vor folosi o lopata si o scara imprumutata de la vecini
3. de raschetat si apoi de maturat trotuarele. Unelte necesare: lopata (multumesc, tata socrule!) si matura. Lopata pentru raschetat si matura pentru, evident, maturat. Invers nu prea merge.
4. de redus, pe cat posibil, dimensiunile troienelor din curte. Daca supravietuieste operatiunii 2. de mai sus, se va folosi aceeasi lopata.

Tinand cont ca ninsoarea de azi dimineata l-a speriat pe taica-meu, care trebuia sa ajunga azi la noi cu niste de-ale gurii, inclusiv de-ale gatlejului (aka niste vin rosu), vom fi privati weekendul asta de vin fiert. Asa ca ... bine ca mai avem niste tuica. Pentru incalzire interna. De preferat dupa efectuarea activitatilor in aer liber.

Din cate am aflat (cred ca era un studiu efectuat de o armata de cercetatori de la un renumit institut de cercetare din SUA/Marea Britanie/Japonia/Germania/...Zambia???), nu e bine sa bei tarie cand esti afara in frig, pentru ca iti da o senzatie inselatoare de caldura, care de fapt nu prea e acolo. Si tie ti se pare ca "mama, ce m-am incalzit!", da' tu esti rece ca macroul congelat si dai in hipotermie ca un naufragiat in Atlanticul de nord, si nici macar nu-ti dai seama. Asa ca... cuidado, hombre!

Sanatate sa avem, si hai cu primavara!

solutie antiinghet

Nu, nu e vorba de aia care se cheama Jég-Stop si care te duce mai curand cu gandul la un gel de dus (nu?) decat la o solutie care previne formarea ghetii pe geamurile autoturismelor.

E vorba de asta:

Sursa foto: Wulffmorgenthaler

sala? care sala?


Daca asta vara, cand cochetam cu ideea de a frecventa o sala de fitness, cineva mi-ar fi zis "lasa ca o sa vezi tu ce sala faci la iarna", i-as fi ras in nas.

Acum, avand experienta celor cateva zile in care am tot lopatat la zapada cel putin o data pe zi, pot zice, cu satisfactie, ca a fi inzapezit are si o parte buna. Asta, adica. Faci physique, dom'le! Si nici macar nu-ti dai seama.

Sursa foto: Revdonna

sinistrat pentru o zi

Ieri m-am declarat, oficial, inzapezit. Daca pana luni dimineata reusisem, cu succes, sa ies din curte si de pe ulita (stiu, e strada de fapt, dar locuind in mediu rural si strada fiind asfaltata doar cu prundis, prefer sa o numesc ulita), ei bine, marti n-a mai mers.

Cu referirea de rigoare la ce am mai spus, simt nevoia sa fac niste precizari. Mai mult pentru linistea mea sufleteasca, nu ca ar interesa pe cineva in mod deosebit. Dar asa, in caz ca la un moment dat o iau razna si o sa ajung sa gandesc altfel.

Asadar: wola care a trecut pe ulita si-a facut treaba. Nu stiu daca era de la primarie sau tocmita de un nene cu ceva mai multa dare de mana (este unul in situatia asta in zona, care trece frecvent prin fata casei noastre). Stiu, am fost carcotas si m-am plans de zapada ramasa in urma wolei, pe care a trebuit sa o dau la o parte din fata portii ca sa pot iesi cu masina. La asta s-ar mai adauga si zapada framantata, in mare parte intr-un strat de mai bine de-un lat de palma, prin care Golanu' meu n-a reusit sa razbata, cu lanturi cu tot.

Ce am constientizat aseara, cand discutam cu sotia si ne faceam planuri cum sa procedam in dimineata asta de miercuri (varianta 1: daca trece wola, dau spaga la sofer sa ma tracteze cei cca 250 de metri pana la aleea betonata pe care stiam ca se poate circula; varianta 2: mergem dimineata la serviciu cu un vecin care si-a lasat masina, intelept, la aleea betonata) a fost urmatorul fapt: de bine, de rau, wola aia a facut drumul practicabil. Daca nu pentru masina, macar de parcurs pe jos, in asa fel incat sa nu inoti prin troiene. Si chiar se formasera niste troiene de toata frumusetea, de la viscolul care a suflat in buna pace. Deci, in caz de necesitate (apa, paine, ma rog, ce-o fi fost urgent), nu ar fi trebuit sa fac pe viermele din Dune prin troiene, ci as fi putut merge, cvasi-lejer, pe ulita cvasi-deszapezita.

In concluzie, celui care a dispus interventia wolei (chiar a wolelor, ca aseara erau doua care raschetau zapada), ca o fi fost primarul, vicele sau vecinul nabab, mii de multumiri si multa sanatate.

PS: Tinand cont ca asta noapte nu prea a mai nins, nici nu a mai viscolit, si zapada s-a intarit suficient incat sa pot iesi cu masina si sa mai si ajung la serviciu, pana la imbunarea vremii si disparitia zapezii de pe ulita o sa las masina la loc sigur (cu mai putin zapada, adica) si o sa fac restul de drum pana acasa cu pejosul. Ca doar de-asta am iFeet.

O Zeama Neagra

Gie-gie...energie!!!

Despre asta e episodul 17 al sezonului 2 din RObotzi.

Snowed in (trei) - update

Deci: s-a mai potolit viscolul, asa ca iar am facut pe gospodarul (lui peste prajit). Am din nou trotuare pe care se poate merge, depinde acum pentru cat timp.
Astept cu interes wola diseara, si, cu putin noroc, si maine dimineata, poate ajung si eu la serviciu.

Acum, tinand cont ca urla foamea-n mate, ma duc sa fac niste parjolute romantice pentru mine si a mea sotie. Macar atat, ca la Onyx nici o sansa sa ajungem.

LE: Iaca si o mostra de parjoluta romantica :-)

Bonus: O glumita dedicata Zilei Inzapezitilor (multumirile si recunostinta vesnica pentru aceasta glumita se indreapta catre Bobo):
Un tip intra intr-o farmacie:
-Buna ziua! As dori si eu o cutie de...
-Nu mai avem!!!
LOL

Snowed in (trei)

Ca sa rimeze cu Happy Valentine's day!

Azi n-am mai avut noroc. A trecut pe la 6:30 o wola care a indepartat mare parte din zapada, dar care mi-a lasat niste troiene de zapada intarita in fata portii. Asta se traduce prin "treci la lopatat, cetatene!" Si asta am facut. Timp in care viscolul si-a facut mendrele. Adica, in cca jumatate de ora, tot ce deszapezise omul a fost acoperit, frumos, de alta zapada. Buuun! Punem lanturile, deci. Ei, pe naiba. Am reusit sa fac doar vreo 100 de metri, pana m-am impotmolit. Asa ca, in urma unui scurt consiliu de familie, am decis sa punem masina in marche-arriere si sa efectuam o garare in curtea relativ deszapezita.

Numai ca nu a fost chiar simplu. Unul dintre lanturi sarise, asa ca a fost nevoie sa ma bag pe sub masina ca sa vad pe unde e pezevenghiul. L-am gasit, l-am scos (ca nu mai era chip sa-l montez inapoi), i-am facut semn sotiei sa treaca pe locul meu, ca eu urma sa imping, sa iesim din troian. Noroc ca avem amandoi permis, ca altfel ramanea masina in drum pana seara, cand ajungeau vecinii acasa.

Si uite asa, cu chiu cu vai, am reusit, datorita efortului in echipa, sa intram cu masina inapoi in curte.

Asa ca azi iarna a invins. 1-0

snowed in (2)

Mno, fusei gospodar pe 7 ale lunii, dupa ce era cat pe ce sa ne inzapezim ca ... nu stiu ca ce. Ideea e ca pusei mana pe lopata si-mi trasei niste transee ochioase prin curte, inclusiv deszapezirea aferenta de partea ailalta a gardului, in sectorul de drum aferent gospodariei.

Iaca ce iesi:














Faza-i ca acum ninge in draci, din nou, si ce-oi gasi diseara in curte numai bunul Dumnezeu, dragutul de El, stie.

Good luck to me!

LE: Asa arata ulita mea seara, cand am ajuns acasa:

ajutor pentru Biserica Banu, Iasi


O biserica ce a fost candva frumoasa. Si care va fi din nou frumoasa, prin truda preotului paroh Dumitru Merticaru si a echipei de consultanti. Un lacas de cult incarcat de istorie, ce ar trebui sa fie printre obiectivele cu care Iasiul se poate mandri.

Acum e in renovare, se progreseaza, dar, ca in orice caz similar, e nevoie de fonduri. Desi primarul s-a laudat ca va sprijini financiar refacerea si consolidarea acestei biserici, ajutorul promis in public nu a venit. A alocat fonduri, in schimb, mitropoliei.

Asadar, pe langa fondurile de la UE mai e nevoie de o contributie din partea bisericii (aportul propriu, adica). In acest scop, parintele Merticaru adreseaza un mesaj oamenilor de bine, credinciosi sau nu, dar cu inima mare si, de ce nu, cu dare de mana:
Dragii nostri,

Dupa mai bine de un an de cand au inceput lucrarile de consolidare si restaurare ale Bisericii noastre am ajuns iarasi intr-un impas financiar.

Suntem in imposibilitatea de a contribui in cadrul proiectului european cu valoarea contributiei proprii in proiect, respectiv 2% din totalul valorii proiectului: 837.897,29 RON.

Adresele noastre catre Primaria Iasi, Institutul pentru Culte, Ministerul Culturii si Patrimoniului National nu au primit nici un raspuns, promisiunile s-au scurs, timpul a trecut, iar banutii nu au ajuns nici pana astazi.

Facem un apel catre toţi care doresc să ne ajute sa finalizam proiectul "Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a monumentului istoric Biserica Banu Iaşi" pe care il derulam in cadrul Parohiei “Duminica Tuturor Sfintilor" Banu Iasi.

Va rugam sa ne ajutati sa reabilitam acest sfant lacas de cult si important monument istoric, redirectionand 2% din impozitul dumneavoastra pe venit (bani deja opriti de stat) catre Biserica noastra.

Puteti face acest lucru folosind formularul 230 prin care orice angajat optează ca 2% din impozitul pe venitul din salariu să fie donat către un ONG, printre care şi parohia noastră.

Puteti descarca din atasamentul acestui mesaj formularul 230 deja completat cu datele de identificare ale Parohiei BANU Iasi (din documentul Photos/Wall Photos).

De asemenea mai puteti ajuta Biserica trimiţând donaţiile dumneavoastră în contul ce aparţine titularului Parohia “Duminica Tuturor Sfintilor" - Banu Iasi:

Cod de înregistrare fiscală: 14730668

RO90BRDE240SV16301922400 RON deschis la BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE IAŞI, filiala Iasi.

Adresa poştală este următoarea:

Parohia “Duminica Tuturor Sfintilor" - Banu Iasi, Str. Banu nr.9, jud./loc. Iaşi, cod postal 700127 Romania.

Pentru mai multe informaţii ne puteţi contacta la:
Tel/fax: 0232/216.250, email: biserica.banu@yahoo.com
Formularul 230, prin care orice angajat poate opta ca 2% din impozitul pe venitul din salariu să fie donat către un ONG, se gaseste mai jos.

buna dimineata (29)

7:40
1/500s - F5.6 - ISO100 - 55mm

A-cta sau A-nu-cta



Petitie online

snowed in

Ieri pe la ora 14, dupa vreo 2 ore de dat la lopata.

Azi dimineata, pe la 7 (ca si cum n-as fi facut nimic...).

Si asa arata in fata usii.

O jumatate de ora mai tarziu, ajutandu-mi vecinii sa strabata prin zapada, in ideea ca poate-poate voi iesi si eu.

ger mare, monşer!


Una dintre activitatile de iarna prestate in mod frecvent de soferi este, evident, racletatul geamurilor de la masina. De obicei ma trezesc pe la 6:30, si primul lucru pe care-l fac e sa ma uit afara sa vad ce s-a mai intamplat: daca a nins, inseamna ca trebuie sa dau zapada jos de pe masina. Daca nu, e bine, dar tot exista probabilitatea sa fi inghetat geamurile, asa ca am de racletat.

Ma uit pe geam. Masina - ca un cub de zahar. Alb si sclipicios. Bun, deci am treaba. Dar mai aman putin, astept sa rasara soarele, de obicei imi mai da si el o raza de ajutor. Asa ca purced spre bucatarie sa pun de cafea si sa dau drumul la radio.

Cafeaua e gata, hai sa vad ce mai e de facut. Ma mai plimb eu putin, amanand cat se poate de mult momentul cand va trebui sa deschid usa si sa-mi iau o mare palma in fata de la Mr. Freeze.

Sotia se uita pe telefon la temperatura. "Cica-s -22 de grade", zice. OMFG, deci trebuie sa ma infofolesc, sa ma fac un fel de pinguin multicolor (deh, hainele mele de deszapezit/racletat nu-s tocmai in ton).

Rasuflu adanc si deschid usa. O inchid in secunda 2. "Auzi, stii ce-i afara?", ii zic sotiei. "Ce?", intreaba ea. "O turma de iepuraşi" (pentru cine e siderat de asta, exista o vorba, nu stiu cat o fi de cunoscuta, eu o stiu de la tata: "e frig de te ling iepurii". De unde si pana unde, n-am habar. Probabil au ei iepurii un fetiş cu frigul, n-am idee.) Respir adanc, si ies. Ma incalt rapid cu BIT-urile, şoşonii pe care i-am retrogradat si transformat in incaltari utilitare, imi trag manusile pe maini si dau sa ma indrept spre masina. Brusc, imi indrept privirea spre termometrul de exterior. Si ma uit, pret de cateva secunde, incercand sa disting gradatiile care se itesc de sub promoroaca acumulata pe cadran.

Dupa ce ma dumiresc, bag capul pe usa si-i zic sotiei:
"Stii cat arata?"
"Cat??"
...
"- 25"
********
Stiu ca se poate si mai rau decat atat, dar oricum, e ceva.
********
Sursa foto: PhotoEvo

Leno!

Chiar imi era dor de Seinfeld.



PS: Masina aia e ochioasa rau!

creditul "10 degete"

Asa le zicem noi, eu si sotia, imprumuturilor de la camatari.

E uimitor cati oameni apeleaza inca la asa ceva. Bun, stiu, exista situatii cand chiar nu mai stii de unde sa faci rost de bani si asta e ultima solutie. Dar, daca ai cel putin doi neuroni in tartacuta si astia-s capabili sa faca o sinapsa, atunci ar trebui sa fii constient in ce te bagi. In presa se mananca multa cacao despre bietele victime are camatarilor. Dar hai sa stam stramb si sa judecam drept: sa zicem ca ai nevoie de 1000 de coco. Salariul tau e mizer. Abia ai 500 de lei amarati. Atat. Te duci la un asemenea individ pe care PROVIDENTa ti l-a scos in cale si el, binevoitor de zici ca-i painea lui Dumnezeu, iti da atunci, pe loc, banii. Dar iti zice si ca el percepe o dobanda de 20% pe saptamana. Ceea ce inseamna ca tu, saptamana viitoare, trebuie sa-i dai inapoi 1200. Iar daca intarzii inca o saptamana, 1440. Si tot asa. Ei, ce faci? Pe unde scoti camasa? Dar ii iei, ca-ti tipa maseaua in gura. Ai nevoie de o operatie, sau esti ahtiat dupa pacanele si visezi sa-i scoti insutit de acolo. Motivele sunt multe. Ideea e ca omul ia banii, zicandu-si, probabil, ca o sa reuseasca sau o sa vada el cum face pana saptamana viitoare

Trece saptamana. Vine scadenta. La usa ta vine si nenea de la care ai luat banii. "Da-mi banii, plus dobanda", zice. Nu mai e zambitor si amabil. Normal. Omul isi vrea banii. Intr-un fel, munciti (yeah, right!). Evident, nu-i ai. De unde mama dacului? La salariul tau de 500 RON, din care 90% se duc pe intretinere si alte angarale, cam putin probabil sa ai cum iesi din situatia asta.

Si atunci incepe circul: tu te milogesti si zici ca nu ai de unde, ca salariul, ca Boc si Base, ca CET-ul, ca aia sau ca ailalta. Il intereseaza pe nene? Pai nu prea. "Bine, saptamana viitoare vin din nou, ai face bine sa ai banii. Data viitoare stam altfel de vorba." Si pleaca. Crezi ca ai scapat usor. Ei, pe naiba! Incep sa sune telefoanele. "Cum stam? Ai facut rost de bani?" "Pai sa vezi, ca am o problema..." "Nu ma intereseaza. Mai ai 5 zile. Nu ma fa, ca vin peste tine si-o sa-ti para rau."

Se ajunge, din cate am auzit si citit, si la chestii nasoale, gen batai de-alea, ca la carte, violuri si mutilari (de unde si glumita cu "10 degete"). Partea cea mai urata e ca astia stiu cam tot despre tine. Si despre ai tai, parinti, copii, frati sau surori. Iti stiu si iti urmaresc miscarile, pas cu pas si zi de zi. Si nu se dau in laturi de la nimic, inclusiv de la crima, conform declaratiilor unora care au avut sau au in continuare de-a face cu de-astia.

De ce exista inca problema asta? Nu vreau sa cad in extrema aia cu teoriile conspirationiste, dar cred cu tarie ca toti, dar absolut toti interlopii, mai mici si mai mari, au pile prin politie si justitie. Ca ii platesc regulat din incasari sau ii au la mana cu ceva, probabil variaza de la caz la caz. Dar mi se pare crunt ca exista atatia camatari si societati non-bancare (cum sunt cei de la Provident, care isi mai fac si reclama la TV si umplu cutiile postale cu fluturasii lor) si progresele in privinta combaterii acestei probleme lasa de dorit.

Citeam intr-un articol de pe net ca "Rechinilor Iaşului nu le rămâne decât să se ascundă în ape cât mai adânci şi să spere că vor scăpa de plasa oamenilor legii." Hai, las-o jos ca macane! O sa se ascunda aia cand o sa-mi las si eu plete ca Brad Pitt in Troia.

Sincer, la cata coruptie e in tara asta, nu cred ca o sa se rezolve vreodata problema camatariei. Masuri draconice (gen pedeapsa cu moartea sau legea talionului) nu poti lua pentru ca iti sar in cap aia cu drepturile omului, UE, ONU si mai stiu eu ce organizatii care s-ar simti indreptatite. Asa ca o sa ramanem sa inotam impreuna cu rechinii si cu remorele lor pana cand ni s-or termina degetele si de la maini, si de la picioare.