Asa le zicem noi, eu si sotia, imprumuturilor de la camatari.
E uimitor cati oameni apeleaza inca la asa ceva. Bun, stiu, exista situatii cand chiar nu mai stii de unde sa faci rost de bani si asta e ultima solutie. Dar, daca ai cel putin doi neuroni in tartacuta si astia-s capabili sa faca o sinapsa, atunci ar trebui sa fii constient in ce te bagi. In presa se mananca multa cacao despre bietele victime are camatarilor. Dar hai sa stam stramb si sa judecam drept: sa zicem ca ai nevoie de 1000 de coco. Salariul tau e mizer. Abia ai 500 de lei amarati. Atat. Te duci la un asemenea individ pe care PROVIDENTa ti l-a scos in cale si el, binevoitor de zici ca-i painea lui Dumnezeu, iti da atunci, pe loc, banii. Dar iti zice si ca el percepe o dobanda de 20% pe saptamana. Ceea ce inseamna ca tu, saptamana viitoare, trebuie sa-i dai inapoi 1200. Iar daca intarzii inca o saptamana, 1440. Si tot asa. Ei, ce faci? Pe unde scoti camasa? Dar ii iei, ca-ti tipa maseaua in gura. Ai nevoie de o operatie, sau esti ahtiat dupa pacanele si visezi sa-i scoti insutit de acolo. Motivele sunt multe. Ideea e ca omul ia banii, zicandu-si, probabil, ca o sa reuseasca sau o sa vada el cum face pana saptamana viitoare
Trece saptamana. Vine scadenta. La usa ta vine si nenea de la care ai luat banii. "Da-mi banii, plus dobanda", zice. Nu mai e zambitor si amabil. Normal. Omul isi vrea banii. Intr-un fel, munciti (yeah, right!). Evident, nu-i ai. De unde mama dacului? La salariul tau de 500 RON, din care 90% se duc pe intretinere si alte angarale, cam putin probabil sa ai cum iesi din situatia asta.
Si atunci incepe circul: tu te milogesti si zici ca nu ai de unde, ca salariul, ca Boc si Base, ca CET-ul, ca aia sau ca ailalta. Il intereseaza pe nene? Pai nu prea. "Bine, saptamana viitoare vin din nou, ai face bine sa ai banii. Data viitoare stam altfel de vorba." Si pleaca. Crezi ca ai scapat usor. Ei, pe naiba! Incep sa sune telefoanele. "Cum stam? Ai facut rost de bani?" "Pai sa vezi, ca am o problema..." "Nu ma intereseaza. Mai ai 5 zile. Nu ma fa, ca vin peste tine si-o sa-ti para rau."
Se ajunge, din cate am auzit si citit, si la chestii nasoale, gen batai de-alea, ca la carte, violuri si mutilari (de unde si glumita cu "10 degete"). Partea cea mai urata e ca astia stiu cam tot despre tine. Si despre ai tai, parinti, copii, frati sau surori. Iti stiu si iti urmaresc miscarile, pas cu pas si zi de zi. Si nu se dau in laturi de la nimic, inclusiv de la crima, conform declaratiilor unora care au avut sau au in continuare de-a face cu de-astia.
De ce exista inca problema asta? Nu vreau sa cad in extrema aia cu teoriile conspirationiste, dar cred cu tarie ca toti, dar absolut toti interlopii, mai mici si mai mari, au pile prin politie si justitie. Ca ii platesc regulat din incasari sau ii au la mana cu ceva, probabil variaza de la caz la caz. Dar mi se pare crunt ca exista atatia camatari si societati non-bancare (cum sunt cei de la Provident, care isi mai fac si reclama la TV si umplu cutiile postale cu fluturasii lor) si progresele in privinta combaterii acestei probleme lasa de dorit.
Citeam intr-un articol de pe net ca "Rechinilor Iaşului nu le rămâne decât să se ascundă în ape cât mai adânci şi să spere că vor scăpa de plasa oamenilor legii." Hai, las-o jos ca macane! O sa se ascunda aia cand o sa-mi las si eu plete ca Brad Pitt in Troia.
Sincer, la cata coruptie e in tara asta, nu cred ca o sa se rezolve vreodata problema camatariei. Masuri draconice (gen pedeapsa cu moartea sau legea talionului) nu poti lua pentru ca iti sar in cap aia cu drepturile omului, UE, ONU si mai stiu eu ce organizatii care s-ar simti indreptatite. Asa ca o sa ramanem sa inotam impreuna cu rechinii si cu remorele lor pana cand ni s-or termina degetele si de la maini, si de la picioare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu