de mama

Granulom ombilical. Cu asta ne-a diagnosticat doctorul bebelina la vizita de 2 luni. Se trateaza, ne-a spus, fie cu nitrat de argint (o chestie nitel caustica, ce are ca unic scop al existentei in farmaciile spitalicesti necrozarea tesutului care da batai de cap parintilor), fie chirurgical.

Evident, ca niste parinti responsabili si crizati, fiind bebelina in cauza primul nostru monanfant, am facut programare si am mers la cel mai spital cu staif din targ. Nu dau nume, ca se stie care-i. Unde cica ni s-a administrat un consult. Consult care a durat fix 10 secunde (poate chiar fix mai putin), timp in care dna/dra doctoresa a tras de buricul copilului ca sa zica, evident, ca "da, e un granulom ombilical", plus o caruta de alti termeni medicali pe care eu, ca absolvent de litere, ii stapanesc la perfectie (a se citi cu ton ironic ultima parte). Concluzia ei a fost ca trebuie sa intervina chirurgical, si ne-a trimis sa platim consultatia si sa discutam cu cei de la consiliere clienti detaliile financiare ale interventiei.

Oarecum descumpaniti, pentru ca noi veniseram setati pe faptul ca odata ajunsi acolo o sa plecam cu bebelina in stare buna de functionare (adica doar cu ea si granulomul respectiv lasat acolo amintite a trecerii noastre prin spital), m-am dus sa achit cele 10 secunde. Si mi-au luat aia cate 10 RON pentru fiecare secunda. Fuck my life, astia au luat time is money mult prea literal, dupa parerea mea.

La consiliere clienti, evident, ni s-a prezentat, defalcat, cam ce ar presupune interventia chirurgicala. Din punct de vedere financiar, evident. Din nou, fuck my life, ce-i cu voi mai oameni buni, ce ziceti voi acolo costa aproape cat o apendicita (tot la ei) sau o nastere naturala (din nou, tot la ei). Sau cat un sfert de cezariana. Si e vorba, sa fim intelesi, de o interventie chirurgicala relativ simpla, dupa cum aveam sa aflam mai tarziu.

Mno, lucrurile nu puteau ramane astfel. Asa ca ne-am luat bebelina si costurile defalcate, precum si falcile mele la fel de defalcate de pe josul biroului de consiliere clienti, unde se prabusisera in momentul comunicarii sus-numitelor sume, si ne-am protapit cu totii la medicul de familie acasa. Second opinion required. Aici, alta duma: "Da' de ce are granulom?" Fuck my life - take 3. Pai i l-oi fi pus eu acolo, aveam unul prin buzunar si ma incurca la condus. De unde sa stiu eu de ce? De-aia, de treci codri de arama, debarcader... Cautand si noi informatii despre chestia asta, am aflat ca se intampla rar, dar se intampla. Si ce e mai amuzant e ca nu se stie cauza pentru care se intampla. Probabil e pe lista reputatelor institute de cercetare britanice/germane/japoneze/americane, alaturi de "ce-si doresc femeile?" si "ce-a fost mai intai: oul sau gaina?".

Sarind peste asta, ne recomanda pe cineva, da cateva telefoane, ni se face o programare si ni se comunica niste date de contact.

Dis-de-dimineata ne-am prezentat la spitalul de copii unde ne-a preluat un domn doctor mare (din punct de vedere profesional, desi si la statura nu era tocmai hranit doar miercurea si vinerea), care ne-a povestit, pe scurt (vreo 2-3 minute) ce-i cu granulomul asta si care-s variantele de abordare in vedere trecerii lui in categoria "momente de trista amintire". Partea frumoasa a fost ca ne-a zis din start ca vrea sa incerce varianta soft, cu nitrat de-ala de argint, si abia daca ala nu-si face treaba sa ajungem la operatie, pe care a asociat-o cu laparoscopie-something. Inca incerc sa-mi dau seama daca e de bine sau nu.

In orice caz, faptul ca a ales sa incercam cu nitrat mi-a placut. In gand am rasuflat usurat. Si sotioara la fel, mai ales ea. Asa ca bebelina a fost smotocita nitel si data cu stick-ul ala pe la buric, urmand ca in 2 zile sa revenim pentru verificare si, eventual, o reaplicare a zamei argintii.

De ce nu ni s-a prezentat varianta asta si dincolo, si s-a luat in calcul direct varianta chirurgicala? Mai ales ca e vorba de un copchil de 2 luni... Raspunsul mi-l dau tot eu: pentru ca fondurile grase nu vin din dam cu un pic de spirt/alcool iodat si cu nitrat, mai stam putin si vedem pe urma, ci din atata costa operatia + atata consultul preanestezic + atata spitalizarea + alte chestii pe care o sa le aflati ulterior.

Asa ca, lasand la o parte cele cateva FML-uri autoadresate, sper ca cineva sa-si gaseasca frigiderul plin de carne, sa-i ajunga nu numai pana la Paste, ci chiar pana la Craciun. Ca i-am urat cate ceva.

Asa, de mama. Si nu numai...

3 comentarii:

Vanda spunea...

Granulomul ombilical a fost frica mea cea mai mare cat timp eram insarcinata, pentru ca am oroare de burice dubioase (de exemplu, buricul demoazelei noastre a fost ingrijit de ta-su pana a cazut, ca eu n-am putut neam sa ma ating de el).
Din fericire, n-avem granulomul, in schimb il avem pe verisorul lui primar, hernia ombilicala. Asa ca fuck my life too.
Si aici parerile sunt foarte impartite, unii spun ca ar trebui sa-si revina pana la 6 luni, altii pana la 1 an, altii pana la 3 ani...
Joi mergem la noua pediatra, sa vedem ce zice si ea.

Eugen spunea...

deocamdata, la bebelina noastra, treaba pare sa mearga ok. la 2 zile i se tot aplica nitrat, si se tot reduce dimensiunea granulomului. speram sa scapam cat de curand.

bafta cu verisorul primar. toate bune si multa sanatate :-)

laura spunea...

Si baietelul nostru de 6 saptamani are granulom ombilical si medicul chirurg ne-a prezentat interventia chirurgicala ca fiind preferata aplicarii nitratului de argint, care conform spuselor dumnealui ar avea efecte negative, mai ales ca granulomul este "mare" si ar necesita mai multe alicari. Si noi vrem sa incercam mai intai altceva decat interventia chirurgicala si avem nevoie si de o a doua opinie. Imi puteti spune, va rog, intr-un mesaj privat, la adresa: neagu_laura@yahoo.com, la ce medic mergeti pentru cauterizarea cu nitrat? Multumesc!