Primul, o smantana pe care am luat-o saptamana trecuta din Selgros. Nu stiu ce au pus in ea in afara de ce scrie pe eticheta, dar mi-au placut textura, gustul si culoarea. Arata, se simte pe limba si are gustul fix ca smantana pe care o stiu de la bunici. Am incercat-o si, intr-adevar, m-a uimit. Recomand, asadar.
Iaca si o poza cu produsul:
Al doilea tip de lactate e unul dintre cele promovate pe la TV cu sloganul "Prea bun, prea ca la tara!". Am luat o sticla de lapte batut pentru ca era singurul brand de pe raftul ala pe care il stiam (in afara de Danone, de care nu ma ating) si care, din cauza asta, nu-i asa, mi-a inspirat incredere. Ajuns acasa, i-am dat cep, ca sa zic asa. Hmmm...bunisor, cremos. Ma si gandeam, in timp ce stateam cu sticla in mana si ma uitam la eticheta "Prea bun, prea de baut! Imi aduce aminte cum facea bunica lapte batut, cum punea ea laptele la prins, adauga lapte praf degresat...oh, wait, what???" Fratioare, cum adica lapte praf degresat in ceva pe care tu il promovezi si il vinzi ca "prea ca la tara"??? Arata-mi si mie o tanti Florica autentica, dintr-un sat obisnuit, care sa adauge lapte praf, degresat sau nu, in laptele batut.
Asadar, nu recomand. Deloc. Si inca ceva: HUOOOO!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu