Mi-am adus sculele care stiam ca o sa-mi trebuiasca pentru ce urma sa trebaluiesc (lopata, sapa, roaba, furca), si m-am apucat de treaba. Am inceput prin a strange dalele de lemn, si am continuat cu gresia aia sparta. Pana sa termin eu cu astea, s-a luminat bine, asa ca am putut sa trec la partea serioasa a lucrurilor: eliminarea, din curtea familiei, a mormanelor de gunoi (nisip, pietris nedorit, vegetatie uscata, resturi de ciment si caramida ramase in urma constructiei si ascunse fie prin iarba, fie la 2 degete sub un strat superficial de pamant).
O parte din pietris si nisip am mai imprastiat-o in drum, in fata portii, alta parte a mers in gropile de pe calea de acces care duce spre vecinii de la deal, cale care se intersecteaza cu drumul ce trece prin fata portii noastre. Resturile vegetale, bolovanii de pamant plin de radacini de pir, si orice altceva ce nu putea fi pus in drum, pe astea le-am dus si eu pe la vecini (a se intelege parcelele inca libere din jurul nostru, unde inca mai exista niste copaci amarati).
Cate roabe am carat? N-am idee. As indrazni sa zic "aproximativ 30", give or take. In orice caz, pe la 1:30PM terminasem de carat cam totul, iar terenul din fata casei era pregatit pentru transportul de pamant.
Omul care trebuia sa ne aduc pamantul ne anuntase ca o sa ajunga pe la 5 dupa-amiaza la noi, asa ca am avut si noi un ragaz sa mai mergem dupa unele cumparaturi. Ce mi-am luat fain? O jumatate de coala A4 (cat e asta, B5?) cu niste scris pe ea, care m-a costat numai niste euroi (nu zic cati). Era oferta la BRD si am zis ca ar fi pacat sa ratez ocazia.
Pe la 5 si ceva a aparut omul nostru, cu masina cu pamant. Initial ii spusesem sotioarei "Cred ca e o masina de-aia obisnuita, nu cred ca vine la noi cu ditamai Schmitzu'". Ei bine, in urma masinii omului era ditamai Schmitzu'. Cu 22mc (cica vreo 17 tone ar fi asta, asa am inteles de la omul care ne-a facut livrarea) de pamant negru, curat si frumos mirositor.
Noroc ca tarlaua din fata noastra e libera si a avut matahala unde sa faca manevre. A facut nenea soferul o garare ca la carte in curte, si a purces la descarcarea primei sarje de pamant.
In asteptarea transportului urmator (da, am adus 2 masini de pamant), am bagat si noi la burtica niste pizza, mai ales ca eu nu mancasem nimic de dimineata. In schimb am baut cred ca o galeata de apa, ca eu de felul meu sunt mare iubitor de H2O.
Cam la 45-50 de minute dupa primul transport a aparut din nou Schmitzu', cu tura a 2a. Pe care dom' sofer, dupa inca o garare efectuata cu maiestrie, a pornit sa mi-o descarce in continuarea primei. Sotioara zice ca postura mea din momentul in care se descarca a 2a masina e edificatoare. Probabil ca are dreptate, eu ma uitam la cei 2 munti de pamant si ziceam in gand ca Mo: "Uaaaa, cata huda!!!"
Si iata-ma, asadar, pus in fata inevitabilului: toate tonele alea de pamant negru, curat si frumos mirositor (si al naibii de mult!) trebuie insirate fain-frumos prin toata curtea. De catre subsemnatul. Singur. Bine, probabil cu ajutorul sotioarei, ca-i place sa grebleze, deci ar avea cine sa se ocupe de asta, macar o perioada. Ideea e ca ajutor din exterior nu prea am de unde, ca tata saracu' are si el gospodaria lui, si stiu sigur ca acum e super prins cu plantat diverse chestii si cu alte treburi agricole. So, honey, we're on our own!
Fiind destul de tarziu si nemaitinandu-ma fizicu' la inca o serie de transporturi cu roaba, am purces la alte treburi amanate o saptamana: plantarea unor copacei. Adica un mar Golden Delicios, un par de vara si 2 salcii. Cat am sapat eu gropile pentru salcii si le-am plantat, sotioara, draga de ea, s-a ingrijit de udarea florilor si a copaceilor existenti. Ei, si pana am udat-plantat-mutat pamantul ramas de la gaurile pentru pomi prin diverse adancituri din curte, s-a lasat noaptea. Si pana am strans gasca de scule si m-am mai invartit pe langa casa, s-a facut 8:30PM.
Dupa ce am facut un dus binemeritat (al 2-lea pe ziua de azi, primul l-am facut la pranz, ca nu era sa ma duc in targ in haine de lucru si cu praf dupa urechi), am tras o privire afara, la nemesis-ul meu cu doua cocoase. Trona (si asta face si acum), maiestuos, nepasator, sfidator chiar, in curtea frumos pregatita de mine timp de jumatate de zi in vederea venirii lui. Si, cu riscul de a o da in balarii, daca mi-ar fi putut vorbi, cred ca asta mi-ar fi zis:
I dare you! I double dare you!Asa ca, pentru moment, in confruntarea dintre pamant si moi, scorul e 1 - 0. Cred ca de-aia n-am somn. Ma bate stressu' (asta-i tot de la Mo citire) ca o sa ma prinda Pastele cailor cu pamantul in mijlocul curtii si-o sa ma rada curcile vecinului (am un vecin care are curci, nu-i vorba de curcile mentionate aici).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu