eu, cand o sa fiu mare, vreau sa fiu...

Eram in clasa a 9-a, abia faceam cunostinta cu noii colegi si cu diriginta. O doamna tanara, foarte energica si, aveam sa aflu pe parcursul celor 4 ani de liceu cat ne-a suportat si a incercat sa ne invete logica, pshihologie, economie si filozofie, o persoana foarte citita si cu valori morale pe care rar le mai intalnesti astazi. Doamna diriginta... two thumbs up from me!

Dar sa revin: eram deci in primul an de liceu. Diriginta, evident, voia sa stie cam cu cine are de-a face. Ce fel de branza o sa manipuleze? Are suficiente burdufuri de caine? Si ne zice la prima ora de dirigentie sa mazgalim noi asa, frumos, pe niste foi, cam ce citim, ce ne place, ce am vrea sa facem in viata...prostii de-astea care pe putini tzanci de 14 ani intereseaza in mod deosebit.

Nu stiu exact ce au scris altii, si nici nu mai retin toate ineptiile scrise de mine. Dar sunt 100% sigur ca i-am povestit ce mult m-a impresionat pe mine Sven Hassel si ce fan inrait al lui Arnold sunt eu si cum i-am vazut toate filmele (aparute pana in momentul acela). Cat despre viitor...n-am idee ce i-oi fi scris, dar probabil ceva irelevant.

Faza tare a venit la urmatoarea ora de dirigentie. Imi aduc aminte si acum (si pe de-o parte ma amuz, dar pe de alta inca imi mai vine sa intru sub banca) ce a zis:

Dragii mei, am aflat despre voi ca fetele vor sa fie Claudia Schiffer si baietii Terminator 2.